miercuri, 3 noiembrie 2010

Timpule! Nu am aripi să zbor ca tine

Timpule! Nu am aripi să zbor ca tine, mai zăboveşte-ti minutele, orele, zilele şi nopţile.  
Timpule,te rog.
Eu nu am văzut luna aseară şi a fost plină de lumină; lumina de care am atâta nevoie. Am umblat toată ziua pe întuneric din cauza asta, de fapt, nici nu ştiu dacă a fost toată ziua pentru c-ai zburat timpule!
Spune-mi, ai atâta încredere să te oferi altcuiva? Nu te-am folosit îndeajuns, nu am petrecut atâtea momente importante împreună? Dac-ai mai fi stat un pic..
Datorită ţie timpule am învăţat ce e iubirea, am crescut lângă mama ce mi-a dat viaţa şi m-am bucurat alături de fraţii mei pentru că mi-ai dat şansa
Mi l-ai luat pe tata însă, n-ai mai răbdat să-l ţii lângă noi..măcar l-ai dus fratelui tău, timpul veşnic.
Şi acum de ce ţii neapărat să pleci în vacanţă? Dacă nici tu nu mai ai timp liber, atunci cine? Sigur că ai, l-ai răpit pe al meu când aveam cea mai mare nevoie şi acum pleci fără să-mi răspunzi. Nici nu e politicos, să ştii
Timpule, te rog.
Vreau să cunosc lumea, s-ajung mai mare decât sunt pentru că tot tu nu m-ai lăsat să cresc mai mult..ah..dac-ai mai fi stat un pic
Parcă vorbesc prostii, parcă tu mă faci să le spun, am prea multe secunde libere şi nu am cum să le adun în minute, du-te şi lasă-mă s-arăt lumii ce pot, dă-mi mie povara ta. Aş învăţa lumea să aştepte, să creadă, să zâmbească pentru că timp e..avem doar că... şi-a luat puţin concediu..25%

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu